ARTICOL NOU despre afectarea cardiovasculara in Sindromul Sjogren ! Publicat recent (9 iunie 2022) in revista Frontiers of Immunology de catre o echipa de medici romani: Mihnea Casian, Ciprian Jurcut, Alina Dima, Ancuta Mihai, Silviu Stanciu si Ruxandra Jurcut.
Rezumatul lucrarii realizat pentru noi special de Dr Mihnea Casian, caruia ii multumim.
Felicitari si multumiri tutror autorilor acestui studiu.
1.Despre afectarea cardiovasculară din sindromul Sjögren – RISCUL CARDIOVASCULAR
Este cunoscut faptul că pacienții cu boli autoimune asociază un risc cardiovascular mai crescut. Acest lucru este valabil și pentru pacienții cu sindrom Sjögren.
Pacienții cu sindrom Sjögren asociază atât factori de risc cardiovascular clasici, prezenți în
populația generală (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie), dar și specifici, în contextul bolii: inflamația cronică și alte modificări imunologice specifice.
Există tratament? Controlul bolii prin terapia imunomodulatoare clasică (Plaquenil), atunci când acesta este indicat.
PREVENȚIE prin controlul strict al factorilor de risc cardiovascular:
-Scădere ponderală, cu menținerea unei greutăți adecvate,regim alimentar echilibrat, cu evitarea grăsimilor animale
-STOP fumat. Fumatul agravează oricum simptomatologia sicca.
-Activitate fizică moderată, măcar 30 min/zi, 5 zile/ săptămână.
-Măsurarea colesterolului seric, indiferent de vârstă. La persoanele fără boli cardiovasculare, se recomandă în general un LDL colesterol < 116mg/dl. Modificarea dietei și creșterea activității fizice sunt primele măsuri. Terapia farmacologică poate fi necesară.
-Controlul tensiunii arteriale. O tensiune arterială optimă ar fi în jurul valorii de 120/80mmHg, sau sub. Măsurarea tensiunii arteriale trebuie efectuată periodic!
2.Despre afectarea cardiovasculară din sindromul Sjögren – AFECTAREA CARDIACA
În ultimii ani, grație unor metode imagistice avansate (RM cardiac, ecografie specială), au fost identificate modificări structurale discrete la pacienți aparent sănătoși cu boli autoimune (afectare subclinică). Aceste a pot avea un impact negativ asupra prognosticului pe termen lung, dar nu există încă suficiente date. Monitorizarea periodică este esențială pentru acești pacienți.
Cine e predispus să asocieze această afectare cardiaca?
-pacienții cu durată lungă a bolii
-pacienții cu o formă de boală mai activă
-pacienții cu sindrom Raynaud
-pacienții cu mai mulți factori de risc cardiovascular
Ce putem face?
-să fim conștienți că pacienții cu sindrom Sjögren pot fi afectați cardiac și că sindromul Sjögren este o boală sistemică!
– anumiți pacienți la risc ar beneficia de examinare ecocardiografică periodică, sau alte metode mai avansate.
-să urmărim atent pacienții cu afectare cardiacă subclinică (ex. ecografie periodică, controlul corect al factorilor de risc cardiovascular și al bolii).
Sursa : Front. Immunol., 09 June 2022 | https://doi.org/10.3389/fimmu.2022.865373 ”Cardiovascular Disease in Primary Sjögren’s Syndrome: Raising Clinicians’ Awareness”
Autori :Mihnea Casian, Ciprian Jurcut, Alina Dima, Ancuta Mihai, Silviu Stanciu si Ruxandra Jurcut.
Rezumatul lucrarii realizat pentru noi special de Dr Mihnea Casian, caruia ii multumim.
Felicitari si multumiri tutror autorilor acestui studiu.