Ce am invatat de la Conferinta Prof. dr Chiara Baldini (28.02.2023, Centrul Medical Academic din Lisabona)
Prezentarea “Controverse in Sindromul Sjogren” a fost una de nivel stiintific inalt si de interes in special pentru medicii specialisti, dar si noi, pacientii, putem retine cateva informatii pretioase, care ne ofera raspuns la multe intrebari si ne ajuta sa ne intelegem mai bine boala.
Prima remarca: este potrivit un singur tratament la fel pentru toti bolnavii, avand in vedere ca ca boala Sjogren este una foarte complexa, cu o multitudine de manifestari gandulare locale, dar si generale?
Pentru a face putina ordine in aceasta complexitate care este Sjogren, e nevoie de o clasificare a pacientilor care sa permita un tratament personalizat.
Pacientii pot fi clasificati in 3 grupuri distincte ( “clustere”) in functie de manifestarile glandulare/extraglandulare care predomina si a analizelor de sange (biomarkeri).
(vezi schema, dupa slide preluat din prezentare):
Un rol central il au anticorpii antinucleari ANA (SSA si SSB).
1. Grupul Sjogren seronegativ (ANA negativi) (marcat cu verde pe schema):
-Caracteristici: predomina simptomele glandulare si cele de tip fibromialgie (uscaciunea ochilor /gurii, oboseala severa, dureri articulare, tulburari nervoase)
-ANA sunt negativi
– dar pot fi pozitivi alti biomarkeri descoperiti recent, de ex: SP1, PSP-1 sau CA-6 (nota: multi pacientii intreaba daca pot avea Sjogren daca au toate simptomele, dar analizele sunt negative; ati primit aici un raspuns ,da, se poate, si trebuie sa mergeti la medicul reumatolog)
2. Grupul Sjogren cu manfiestari extraglandulare sistemice “de tip lupus” (marcat cu galben):
-Caracteristici: debut la varsta mai tanara, gamma globuline crescute, afectare articulara, complicatii pulmonare (boala pulmonara interstitiala), sindrom Raynaud etc.
3. Grupul Sjogren cu factor reumatoid pozitiv = tip vasculita cu crioglobuline ( marcat cu rosu in schema):
Caracteristici: FR pozitiv, anticorpi pozitivi, leucocite scazute, tumefierea glandelor salivare, complement C3 si C4 scazut, pot dezvolta purpura, complicatii renale, neuropatie periferica, limfom MALT ,etc
In functie de grupul in care se incadreaza predominant un pacient, medicul curant poate alege un tratament diferit (ex: unii vor primi hidroxiclorochina, altii imunosupresoare ,etc)
O mai buna cunoastere a bolii va duce intr-un viitor apropiat la studii mai eficiente care sa gaseasca un tratament eficient si pentru Sjogren, asa cum s-a gasit pentru alte boli autoimune mai grave, deci avem speranta ca se intampla lucruri bune si se apropie si momentul nostru.
Postat de Nadia Radulescu
1.03.2023