Un amplu studiu international -printre autori numarandu-se si Dr. Ciprian Jurcut- desfasurat in colaborare cu Sjögren Big Data Consortium pe o cohorta mare de pacienti cu Sjogren, a analizat modul în care expunerea potențială la poluanții atmosferici poate influența componentele cheie în momentul diagnosticării Sjögren (profilul epidemiologic, simptomele sicca și boala sistemică).
METODE:
Pentru studiul de față, au fost selectate următoarele variabile: vârstă, sex, țară, îndeplinirea criteriile de diagnostic Sjogren (ochi uscați, gură uscată și scorul general ESSDAI). Indicii de poluare a aerului luati in calcul (pe țară) au inclus date privind emisiile de oxizi de azot și sulf (NO/SO), particule (PM2,5 și 1,0), monoxid de carbon (CO) și compuși organici volatili (VOC).
REZULTATE:
1.Prevalența ochiului uscat a fost mai mare în rândul indivizilor care locuiesc în țările cu cea mai mare expunere la NO/SO, urmată de CO, non-metan si PM2,5.
2. Uscăciunea gurii e mai frecventa la persoanele care locuiesc în țări cu expuneri mai grave la NO/SO
3. Simptomele generale exprimate prin scorul ESSDAI au fost mai pronuntate în țări cu risc mare de poluare cu NO/SO, CO și PM2,5 .
CONCLUZII:
Pentru prima dată, se sugereaza că nivelurile de poluare ar putea influența simptomele Sjogren la diagnosticare, într-o cohortă internațională mare de pacienți. Cele mai notabile legaturi s-au gasit între simptome (uscăciune și simptome generale) și nivelurile de NO/SO, CO și PM2,5.
B. Un studiu similar a analizat si expunerea potențială la pericolele naturale legate de climă, incluzand : temperatură extremă, precipitații extreme, secetă, incendii de vegetație, amenințări ale vântului, inundații ale râurilor și inundații de coastă.
Boala Sjogren a fost diagnosticată cu 1 și 3 ani mai devreme la persoanele care trăiesc în țări incluse printre primele 10 cele mai grav expuse la precipitații extreme, incendii, amenințări vântului si inundații, iar cei care trăiesc în țari cu temperaturi extreme și inundații ale râurilor au prezentat un scor mediu ESSDAI mai ridicat în comparație cu oamenii care trăiesc în țări fără risc.
CONCLUZII:
Expunerea locală la pericole extreme legate de climă joacă un rol în modularea prezentării Sjögren în ceea ce privește vârsta la care boala este diagnosticată, frecvența uscăciunii și gradul de activitate sistemică.
Postat de Dr. Nadia Radulescu – ianuarie 2024
Sursa: Clinical and Experiemental Rheumatology, 2023, vol.41, Nr 12.
P. Brito-Zerón, A. Flores-Chávez, Wan-Fai Ng..C Jurcut & all :„Exposure to air pollution as an environmental determinant of how Sjögren’s disease is expressed at diagnosis”
Poza: Calitatea aerului in Bucuresti (sursa airly). De notat nivelurile foarte mari! de poluanti atmosferici!!