Recent (14.12.2020) a fost publicat primul studiu international asupra a 51 de pacienti cu Sindrom Sjogren primar care au suferit de COVID, utilizand datele din Registrul international “The Big Data Sjögren Project” din 39 centre din tari ca Spania, Italia, Franta, Brazilia, Mexico.
Scopul studiului este de evalua impactul COVID la pacientii cu Sjogren primar, care, prin unele caracteristici ale bolii (ex: afectarea pulmonara autoimuna, tratamentul imunosupresor, prezenta limfomului) au teoretic un risc crescut de a dezvolta forme mai severe de COVID.
Din cei 8211 pacienti cu Sjogren inregistrati in Registrul international, doar 51 au facut boala documentata, dintre care 46 au fost femei cu varsta medie 60 ani.
Toti au avut simptomele sugestive ale bolii COVID : febra (82%), tuse (57%), dispnee-(respiratie grea) (39%), oboseala /dureri de muschi (27%) diaree (24%), pierderea gustului si a mirosului (15%), dureri in gat (6%).etc. Iar cele mai frecvente modificari ale analizelor de sange au fost LDH crescuta (lactic dehidrogenaza) ( 88%din cazuri), CRP (proteina C reactiva) (81%) D-dimeri (82%) si limfopenia -limfocite scazute (70%), feritina crescuta, etc.
Comorbiditatile cele mai intalnite au fost: bolile pulmonare cronice (33%), bolile cardiovasculare (15%),obezitatea 13%.
51% dintre pacienti s-au tratat acasa, iar 49% au necesitat spitalizare (din care 5 internari la ATI si 4 decese).
Cei cu comorbiditati si cu varste mai inaintate au avut un risc de 6 ori mai mare de a ajunge la spital.
Comparativ cu cei care s-au tratat acasa , cei care au ajuns la spital au avut mai frecvent limfopenie.
Interesant de notat ca sursa infectarii la majoritatea celor infectati a fost familia 37% ,urmata de locul de munca 27%.
Tratament : majoritatea pacientilor (58% ) nu a luat nicun tratament specific, 37% au luat Plaquenil, 27% Azitromicina, 29% Ritonavir/lopinavir, 3%Tocilizumab/ Metilprednisolon.
Concluzii: Pacientii cu Sjogren au prezentat aceleasi simptome ale COVID ca populatia generala.92,2% s-au vindecat de COVID.
Comorbiditatile preexistente au fost un factor de risc pentru a face o forma mai grava de COVID, in special boala pulmonara cronica, dar nu numai boala interstitiala pulmonara,ci si astmul bronsic,care s-a corelat cu aparitia complicatiilor la cei infectati cu SARS COV 2.
Cei cu comorbiditati au necesitat mai des spitalizare si tratament la ATI.
Aceste concluzii subliniaza faptul ca pacientii cu Sjogren si comorbiditati trebuie monitorizati indeaproape pe parcursul acestei pandemii.
Traducere si adaptare Nadia Radulescu
Sursa: Rheumatology, https://doi.org/10.1093/rheumatology/keaa748
Pilar Brito-Zeron &all, Manuel Ramos-Casals, Members of the EULAR-SS Task Force Big Data Consortium,14 December 2020