
Revista Clinical and Experimental Rheumatology a dedicat in intregime numarul 12 din luna decembrie 2023, Sindromului Sjogren.
Un grup de cercetatori prestigiosi din Italia a realizat o recenzie a principalelor progrese in domeniul cercetarii bolii Sjogren din anul 2023. Ce e de retinut, pe intelesul tuturor:
1. Noutati in elucidarea mecanismelor care stau la baza bolii.
Sjogren nu are o singura cauza, ci e o boala multifactoriala, fiind implicati simultan factori genetici, neuroendocrini si imunologici. Ce este nou:
a) Rolul factorilor genetici si epigenetici- s-au identificat 10 noi gene care sunt legate de predispozitia de a face Sjogren
b) Dereglari ale imunitatii: s-a descoperit ca doar anumite celule B si T sunt implicate in afectarea glandelor salivare, s-a gasit factorul cheie care regleaza celulele T la pacientii cu Sjogren , studiul Necessity a dovedit rolul Interferonului Alpha in activitatea bolii si cresterea frecventei complicatiilor sistemice
c) Rolul epiteliului : Sjogren este o inflamatie a epiteliului (tesutul de acoperire); s-a dovedit legatura clara intre functionarea deficitara a glandelor (salivare, lacrimale etc) si inflamatie.
d) Rolul microbiomului intestinal: s-au evidentiat dezechilibre ale florei microbiene intestinale care preced aparitia bolii Sjogren (deci ar putea avea rol in dg precoce si prevenire).
2. Noutati in afectarea glandelor
In afara de glandele salivare si lacrimale, s-a descoperit ca si glandele localizate in gat si cavitatea nazala (glandele tubariale) sunt afectate in Sjogren ,ducand la uscaciunea faringelui superior.
3. Imagistica = ecografia glandelor salivare este deja clasica; s-a dezvoltat ecografia de glande lacrimale si labiale ; s-au perfectionat tehnici noi (eco Doppler color, elastografie de glande salivare majore = f utila pt evaluarea SS)
Biopsia ghidata ecografic a glandelor salivare majore s-a dovedit sigura si poate inlocui biopsia clasica in multe cazuri
4. Afectarea extraglandulara in SS e intanita la 30 % din pacientii cu SS. Cele mai comune afectari sunt:
a)ILD (boala pulmonara interstitiala) are un prognostic prost, e nevoie de dg precoce. Ce e nou: s-a identificat grupul la risc de ILD (cei cu varsta inaintata ,uscaciune mai putin severa ,tulburari respiratorii, tuse seaca, Raynaud, limfocite scazute) si s-au gasit biomarkeri noi ( adica substante care pot fi detectate la analize) care contribuie la dezvoltarea bolii pulmonare (eotaxin, TGFalf,NF alfa,KL6 etc)
b) afectarea neurologica ( 15% neuropatie de fibre mici) .Nou: analiza corneei prin microscopie nonfocala permite dg afectarii sistemului nervos in SS
c) afectarea sistemului nervos central, scaderea auzului. Teste noi neinvazive in SS (potentiale miogenice evocate) permit o depistare precoce.
d) afectarea cardiovaculara,riscul crescut de infectii, riscul de a dezvolta limfom – au fost confirmate prin studii ca fiind cele mai comune comorbiditati in SS.
Voi continua cu alte articole interesante. Cercetarea avanseaza si asta e foarte incurajator.
multumiri dl dr #CiprianJurcut pentru revista!
Postat de Dr. Nadia Radulescu – ianuarie 2024
Sursa: Clinical and Experiemental Rheumatology, 2023, vol.41, Nr 12.
S.Longhino & all: Sjögren’s syndrome: one year in review 2023